Tribunalul București confirmă renunțarea la urmărirea penală într-un dosar de deținere de droguri pentru consum propriu.

Tribunalul București a confirmat, printr-o încheiere definitivă din 27.07.2026, soluția DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) de renunțare la urmărirea penală într-un dosar privind deținerea fără drept de droguri de risc pentru consum propriu. Cauza oferă un exemplu interesant despre modul în care poate funcționa, în practică, instituția renunțării la urmărirea penală (art. 318 din Codul de Procedură Penală) atunci când interesul public în urmărirea faptei nu există.

Cum se analizează interesul public în cazul deținerii de droguri

Cum se analizează acest interes public de către procuror dar și de către judecător:

  1. conţinutul faptei şi împrejurările concrete de săvârşire a faptei;
  2. modul şi mijloacele de săvârşire a faptei;
  3. scopul urmărit;
  4. urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii;
  5. eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfăşurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei şi la timpul scurs de la data săvârşirii acesteia;
  6. atitudinea procesuală a persoanei vătămate;
  7. existenţa unei disproporţii vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfăşurarea procesului penal şi gravitatea urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii.

Ce prevede dosarul de deținere de droguri

Dosarul privea infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 (Legea privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri), respectiv deținerea fără drept de droguri de risc pentru consum propriu. Procurorul din cadrul DIICOT care a instrumentat cazul, a dispus renunțarea la urmărirea penală printr-o ordonanță din 23.06.2026, iar soluția a fost ulterior trimisă Tribunalului București pentru confirmare.

Un aspect important este că instanța nu a constatat că fapta nu ar fi existat. Dimpotrivă, judecătorul arată că:

  • urmărirea penală a fost efectuată cu respectarea dispozițiilor legale
  • au fost administrate probele necesare
  • situația de fapt reținută de procuror a fost corectă.

Mai mult decât atât, instanța precizează că fapta se încadrează în elementele constitutive ale infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu.

În analiza sa, judecătorul de camera preliminară de la Tribunalul București a avut în vedere:

  • gravitatea concretă a faptei
  • modalitatea de săvârșire
  • urmările produse
  • persoana și conduita celui cercetat
  • resursele pe care le-ar presupune continuarea procesului penal.

Judecătorul a apreciat că, în circumstanțele concrete ale cauzei, fapta nu atingea un nivel de gravitate care să justifice continuarea intervenției represive a statului.

Aici trebuie avut în vedere că nu toate cauzele sunt la fel. Sunt situații când pentru 1.54 grame de cannabis se dispune renunțarea la urmărirea penală (cum a fost acest caz din Satu Mare https://www.rejust.ro/juris/d97d73eg2  https://www.presasm.ro/elev-prins-cu-cannabis-dupa-ce-a-aruncat-un-pachet-de-tigari-la-vederea-politistilor-in-satu-mare/51443) dar și cazuri unde pentru aproximativ aceleași valori reduse 0.2 grame (dar aici vorbim de droguri de mare risc – care se încadrează la alin. 2, art. 4 din Legea 143/2000) a fost trimis în judecată și a primit 6 luni de închisoare dar cu renunțarea la aplicarea pedepsei (https://www.rejust.ro/juris/e34d9d244 ).

Ce a hotărât judecătorul

Revenind la cazul de mai sus, instanța a remarcat inclusiv existența unei disproporții între cheltuielile semnificative pe care le-ar presupune continuarea procedurilor judiciare și gravitatea redusă a consecințelor faptei. În aceste condiții, continuarea urmăririi penale a fost considerată lipsită de utilitate și disproporționată.

Hotărârea nu indică însă:

  • ce substanță a fost deținută (cannabis, hașiș sau un alt drog încadrat juridic în categoria drogurilor de risc)
  • cantitatea acesteia (că e vorba de 0.2 grame sau 5 grame)
  • cât ar fi consumat efectiv persoana cercetată.

În final, Tribunalul București a admis cererea formulată de procurorii de la DIICOT și a confirmat renunțarea la urmărirea penală.

Cazul este relevant tocmai pentru diferența dintre constatarea existenței unei fapte prevăzute de legea penală și necesitatea continuării unui proces penal. În anumite situații de gravitate redusă, legea permite procurorului și judecătorului de cameră preliminară să concluzioneze că interesul public nu justifică trimiterea cauzei mai departe în fața instanței.

Dacă te interesează după cât timp cazierul devine curat, citește articolul de mai jos.

Încheiere de dezînvestire din 27.07.2026 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ d34562d66 ( https://www.rejust.ro/juris/77de69468 )

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Unele cookie-uri sunt necesare pentru funcționarea site-ului, iar altele sunt folosite doar cu acordul tău pentru statistici și marketing.