Conducerea sub influența alcoolului rămâne una dintre cele mai întâlnite și mai grave infracțiuni la regimul rutier. În fiecare săptămână, instanțele judecă dosare în care șoferii au fost prinși la volan cu valori care depășesc limita de 0,80 g/l alcool pur în sânge. Și totuși, atunci când analizăm hotărârile pronunțate, descoperim că aceeași faptă poate fi sancționată în moduri complet diferite. Unii șoferi scapă doar cu un avertisment, alții primesc ani întregi de supraveghere și interdicția de a mai conduce.
Trei cazuri recente arată perfect acest paradox și felul în care schimbările legislative, circumstanțele personale și rolul instanței de apel influențează decisiv soarta inculpaților.
Primul caz vine de la Oradea, unde în vara anului 2024 un șofer de 37 de ani a fost prins la volan la ora 08:15 dimineața. La prima vedere părea în regulă: era coerent, echilibrat, nu avea halenă alcoolică și nu făcuse nicio abatere în trafic. El însuși a declarat mai târziu în fața judecătorilor că „nu s-a gândit că după atâtea ore de la întreruperea consumului mai putea fi sub influența alcoolului, mai ales că se simțea normal și avea autocontrol”.
Realitatea analizelor a fost însă alta. La ora 08:40, prima probă de sânge a arătat 1,13 g/l alcool, iar la 09:40 a doua probă încă indica 0,98 g/l. Adică peste limita legală, deci infracțiune.
Judecătoria a decis că fapta trebuie sancționată cu:
Asta presupunea automat și anularea permisului de conducere.
Inculpatul a declarat apel. Și aici a apărut paradoxul. Curtea de Apel a spus că în mod normal s-ar fi impus amânarea aplicării pedepsei – o soluție prin care inculpatul ar fi rămas sub supraveghere, dar fără a i se executa efectiv pedeapsa. Numai că între timp intrase în vigoare Legea 172/2024, care interzice această soluție pentru infracțiunile de la art. 336 Cod penal.
Astfel, judecătorii s-au văzut puși în fața unei alegeri: suspendare sau renunțare. Și au mers pe cea mai blândă variantă: renunțarea la aplicarea pedepsei. Practic, șoferul a rămas doar cu un avertisment judiciar, fără suspendare, fără muncă în folosul comunității și, foarte important, fără pierderea permisului de conducere.
Dacă privim în urmă, la o faptă din 2022, lucrurile arată diferit. În acel dosar, inculpatul a fost prins cu o alcoolemie de 1,50 g/l. Instanța a considerat că, fiind la prima abatere și având circumstanțe personale favorabile, se poate aplica amânarea aplicării pedepsei.
Această soluție, posibilă la momentul respectiv, șoferul:
însă i s-a impus condiția să respecte pe o perioadă de supraveghere câteva obligații minime: să se prezinte la probațiune, să anunțe schimbările de domiciliu, să accepte vizite din partea consilierului.
A păstrat permisul.
Astfel pentru aceeași infracțiune, un șofer din 2022 a primit un regim de clemență controlată, care îl ținea sub monitorizare, dar nu îl ruina social. Astăzi, o astfel de soluție nu mai este posibilă în materie de alcool la volan, iar o astfel de faptă ar conduce la pierderea permisului urmare a unei condamnări cu suspendare sub supraveghere.
La polul opus se află un caz din Cluj, unde un bărbat a fost prins în 2024 cu o alcoolemie de 3,05 g/l la prima probă și 2,92 g/l la a doua. Nu doar că se afla într-o stare avansată de ebrietate, dar a produs și pagube materiale, lovind mai multe autoturisme.
La judecătorie, soluția a fost surprinzător de blândă: 1 an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei. Practic, inculpatul scăpa fără să execute nimic concret, deși alcoolemia sa era foarte ridicată.
Parchetul a declarat apel și Curtea de Apel Cluj a corectat drastic situația: pedeapsa a fost majorată la 2 ani și 6 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere și un termen de 4 ani. În plus, instanța a menționat explicit că inculpatul avea probleme cronice cu consumul de alcool și chiar tulburări psihice, ceea ce creștea riscul recidivei și pericolul pentru societate. Astfel a rămas fără permis.
Aici mesajul e clar: pentru cazurile de alcoolemie foarte mare și cu urmări vizibile, clemența nu mai are loc.
Comparând aceste cazuri, vedem trei soluții complet diferite pentru aceeași infracțiune:
Aceste exemple scot la iveală câteva concluzii importante:
În loc să avem un cadru legislativ coerent și predictibil, ne confruntăm cu soluții extrem de diferite. Pentru unii, portițele legii și apelul aduc clemență maximă – doar un avertisment. Pentru alții, apelul înseamnă ani întregi de supraveghere și interdicția de a mai conduce.
Paradoxul cel mai mare e că legea a încercat să fie mai dură, interzicând amânarea, dar instanțele, dorind să nu aplice sancțiuni disproporționate, au ajuns să recurgă la renunțare, adică o soluție chiar mai blândă.
Așa cum arată aceste trei cazuri, soarta șoferilor prinși băuți la volan depinde nu doar de alcoolemia din sânge, ci și de:
📌 Hotărârile pot fi consultate pe platforma oficială Rejust (cu cont gratuit):
Articolul reflectă analiza și interpretarea avocatului Petrov Georgiana pe baza unor hotărâri judiciare publice. Informațiile sunt prezentate cu titlu informativ și educativ și nu constituie consultanță juridică individuală. Pentru soluții adaptate situației tale, este necesar să soliciți asistență juridică specializată.
Conducerea sub influența alcoolului Conducerea sub influența alcoolului
