Cererea de chemare în judecată este sesizarea sau actul prin care o persoană fizică / juridică se adresează instanței de judecată pentru a-și apăra drepturile și interesele legitime (pentru soluționarea unui litigiu). În acest articol, aflăm informații despre cererea de chemare în judecată, ce trebuie să conțină, unde se depune dar și alte detalii care e posibil să-ți fie de folos la un moment dat.
Procesul începe (după un șir de regularizări, întâmpinări, răspunsuri la întâmpinare) în momentul în care cererea este înregistrată la instanța de judecată.
- cel care formulează cererea de chemare în judecată = reclamant
- cel chemat în judecată = pârât.
Unde se depune cererea de chemare în judecată
Cererea se depune fizic (la registratură) sau online la instanţa competentă să judece litigiul, conform dispoziţiilor din codul de procedură civilă. Depunerea unei cereri de chemare în judecată online se poate face accesând site-ul https://registratura.rejust.ro/ la secțiunea Creare dosar nou.
Pentru a depune cererea de chemare în judecată online, trebuie să:
- alegeți instanța de judecată competentă litigiului dvs.,
- vă treceți datele de identificare,
- plătiți taxa judiciară de timbru (puteți fi scutit de plata taxei, puteți să plătiți pe moment sau se poate plăti ulterior – după ce instanța calculează cuantumul taxei și vă pune în vedere să o plătiți SAU taxa judiciară de timbru poate fi fi plătită de avocatul dvs. prin împuternicire avocațială)
- inserați în format pdf cererea de chemare în judecată
- confirmați datele introduse și solicitarea de înregistrare a unui nou dosar pe rolul instanței de judecată.
Model cerere de chemare in judecata
Am atașat un model de cerere de chemare în judecată în format word. Se poate descărca și completa.
Model cerere de chemare in judecata
Ce trebuie să cuprindă cererea de chemare în judecată
Cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă următoarele:
- datele personale și de identificare ale părților: nume, prenume, domiciliu / reședință, iar pentru persoanele juridice, numărul de înmatriculare la Registrul Comerțului, codul fiscal și contul bancar;
- numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în situația reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional;
- ce drept solicită reclamantul să îi fie recunoscut de către pârât;
- valoarea, atunci când pretențiile formulate în cerere sunt pecuniare (adică au o valoare în bani – distrugerea unui bun de exemplu);
- prezentarea pe scurt a faptelor;
- textul de lege pe care reclamantul își întemeiază cererea (această precizare nu este obligatorie, instanța sesizată califică acțiunea);
- dovezile pe care se sprijină cererea (înscrisuri, proba cu martori, interogatoriu, expertiză, etc).
- semnătura celui care a formulat cererea.
La ce instanță se depune cererea de chemare în judecată
Competența instanței = capacitatea unei instanțe de a soluționa anumite litigii sau de a rezolva anumite cereri.
Competența este de 2 feluri: competența materială și competența teritorialã.
Exemplu: – Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cel din urmă domiciliu comun al soților (există și excepții).
Judecătoriile judecă:
- cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă,
- cererile de evacuare,
- cererile referitoare la zidurile şi şanţurile comune, distanţa construcţiilor şi plantaţiilor,
- cererile privitoare la strămutarea de hotare şi cererile în grăniţuire,
- cererile posesorii.
Tribunalele judecă:
- în primă instanţă, toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe,
- cererile pentru malpraxis,
- cauzele având ca obiect cereri de constatare a caracterului ilicit al faptei care aduce atingere unor drepturi nepatrimoniale,
- ca instanţe de recurs,
- orice alte cereri date prin lege în competenţa lor.
Curţile de apel judecă:
- în primă instanţă, cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal,
- ca instanţe de apel,
- ca instanţe de recurs,
- orice alte cereri date prin lege în competenţa lor.
Obiectul cererii de chemare în judecată
Obiectul cererii de chemare în judecată = pretenţia concretă a reclamantului, adică ce vrea el să obțină de la pârât.
Exemple:
- revendicarea unui imobil,
- divorțul (desfacerea căsătoriei),
- anularea unui act juridic,
- rezoluțiunea unui contract,
- plata unei sume de bani
- recuperare de sume bănești etc.
Printr-o singură cerere de chemare în judecată, se pot declara mai multe pretenţii aflate în strânsă legătură.
În câte exemplare se depune cererea de chemare în judecată
Ca să fie primită, cererea de chemare în judecată trebuie să fie depusă în atâtea exemplare câte părți sunt +1 pentru instanță (Exemplu: litigiu cu 1 reclamant, 2 pârâți, atunci trebuie depusă în 4 exemplare).
Cererea se poate depune personal / prin avocat, dar și prin poștă (în plic).
Motive de respingere sau nulitatea cererii de chemare în judecată
Este nulă cererea de chemare în judecată care nu cuprinde:
- numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi
- obiectul cererii
- motivele de fapt ale acesteia ori
- semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia.
Dacă lipsește semnătura, aceasta se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe. Dacă o parte invocă lipsa de semnătură, reclamantul fiind în sală va semna cererea de chemare în judecată.
Dacă lipseşte la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat în acest sens prin citaţie.
