Ce este moștenirea și cine o primește?

Știai că uneori deși ești copilul/soția cuiva care a decedat, moștenirea acestuia poate ajunge la un verișor primar sau chiar la primărie? Sau că muncind în altă țară e posibil ca vecinul tău să se aleagă cu terenul părinților tăi?

În acest articol, îmi propun să explic ce este moștenirea, cui i se cuvine, cum se împarte aceasta și să răspund la cele mai des întrebări întâlnite pe contul de Tik Tok în materie de moșteniri.

Deși ne vom lovi de cuvinte din domeniul juridic, pe fiecare dintre acestea îl voi explica iar dacă nu găsești explicația mea utilă, în secțiunea de comentarii îți voi răspunde la fiecare întrebare.  Ab love principium!

Ce este și cum se deschide moștenirea

 MOȘTENIREA (în cărțile de drept o găsim și sub denumirea de succesiune sau în termeni populari averea – pământurile, casa părintească, mașina) înseamnă transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în viață.

(patrimoniul=toate drepturile şi obligaţiile cu valoare pecuniară – adică evaluabilă în bani, care aparţin unei persoane fizice sau juridice) (cu valoare pecuniară = dreptul de primi chiria de la chiriaș;  fără valoare pecuniară = dreptul unui proprietar de apartament ca de la 13.00 la 15.00 să aibă liniște în bloc sau dreptul de a se căsători)

Deci, după ce o persoană decedează (denumită defunct/de cuius în termeni juridici), toate bunurile și datoriile acesteia trebuie împărțite celor care au dreptul la moștenirea rămasă.

Dar asta nu înseamnă că acele persoane sunt obligate să accepte moștenirea. Ei bine, când datoriile sunt mai mari decât bunurile parcă nu am vrea să aceptăm moștenirea și legea chiar ne oferă acest drept. O să observăm însă că există:

• situații când soția sau copilul poate fi dezmoștenit și totuși să primească ceva,
• situații când unii moștenitori nu acceptă moștenirea pentru că datoriile sunt mai mari decât bunurile sau
• situații când soția primește din moștenirea soțului decedat iar fratele acestuia nu primește deși se simte îndreptățit să primească.

Moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia la ultimul domiciliu al defunctului (dacă a avut în 2015 dimiciliul pe CI (cartea de identitate) în Brașov iar în 2019 a achiziționat un apartament la Vaslui fără să modifice și CI cu adresa apartamentului din Vaslui, ultimul domiciliu este cel din Brașov, oraș în care poate merge la notar sau la instanța de judecată pentru deschiderea succesiuni sau unde își poate vota primarul).avocat succesiuni constanța

De ce este așa de important acest moment?

Pentru că în termen de 1 an de la deschiderea moștenirii, cei care au dreptul la moștenire trebuie să o și accepte. Se pot ivi situații când un verișor dă declarație de acceptare a moștenirii sau are grijă de curtea celui decedat iar fiul decedatului muncind în Germania nu dă această declarație / nu plătește impozit pentru teren / nu face niciun act prin care să dea de înțeles că acceptă moștenirea .. etc., –> se ajunge în postura în care verișorul devine proprietar pe teren și casă, iar fiul rămâne fără bunurile care de drept i s-ar fi cuvenit. Și exemplele pot continua.

De aceea, e foarte important să cunoaștem legislația pentru că, deși poate ducem o viață liniștită fără probleme cu legea, uneori lipsa de cunoștinețe juridice ne poate pune într-o postură ingrată și ne trezim fără casa părinților unde am copilărit. Dacă aveți dubii cu privire la moșteniri și informațiile din acest articol nu sunt îndestulătoare, temeiul de drept îl găsiți în Codul civil (Legea 287/2009) începând de la articolul 953.

Cine are dreptul la moștenire?

Pentru a avea calitate de moştenitor şi a putea moşteni, persoana în cauză trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

• SĂ AIBE CAPACITATE SUCCESORALĂ – adică să existe (să nu fi murit) la momentul deschiderii moștenirii. Trebuie să înțelegem că există 3 tipuri de capacități. Capacitate:
  • succesorală
  • de folosință (reprezintă aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații civile – începe la naștere, chiar de la concepere adică din burtica mamei, și încetează odată cu moartea acesteia. Deci nu putem moșteni dacă nu ne-am născut și nici după ce am murit). Aici vin cu o remarcă și explicație: dacă tatăl a murit înaintea fiului, fiul poate veni la moștenire în locul tatălui atunci când bunicul o să moară. Se traduce în termeni juridici prin reprezentare succesorală.
  • de exercițiu (reprezintă capacitatea unei persoane de a îndeplini acte juridice prin care își exercită drepturile și îşi asumă obligaţiile) Exemplu: dreptul de a încheia un contract de vânzare pentru a cumpăra un apartament în Constanța, obligatia de a nu arunca pe malurile raurilor deșeuri de orice fel.
• SĂ AIBE VOCAŢIE SUCCESORALĂ – legea îi oferă această calitate (Ecaterina este căsătorită cu George iar acesta decedează cât timp erau căsătoriți, au un copil împreuna Matei iar soția și copilul au drept la moștenire în virtutea legii) sau este desemnat de către cel decedat prin testament (George îi dă prin testament lui Ion, prietenul lui cel mai bun, ferma la care au lucrat și muncit împreună și pe care o construiseră înainte ca George să se căsătorească cu Ecaterina).
• SĂ NU FIE NEDEMN – există 2 tipuri de nedemnități:
  • nedemnitate de drept (poate fi constată din oficiu de către instanța judecătorească / notarul public sau la cererea oricărei persoane interesate – adică o persoană care ar putea veni la moștenire, nu Thomas din Londra care a aflat că a murit cel mai bogat român și își încearcă și el norocul) și
  • nedemnitate judiciară (poate fi constatată de către instanța judecătorească la solicitarea oricărui succesibil – adică o persoană care e rudă cu defunctul sau o persoană trecută în testament – în termen de 1 an de la deschiderea moștenirii).avocat succesiuni constanța

Nedemnitățile se referă în principiu la:

• persoanele condamnate penal pentru săvârșirea unor infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe defunct sau pe un alt succesbil,
• persoanele condamnate penal pentru săvârșirea cu intenție a unor fapte grave de violență fizică sau morală,
• persoanele care, cu rea-credință, au ascuns, au alterat, au distrus sau au falsificat testamentul defunctului,
• persoanele care, prin dol sau violenţă, l-au împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul…etc.

Câte tipuri de moșteniri există?

Există 2 tipuri de moșteniri:

• MOȘTENIREA LEGALĂ – putem să îi spunem moștenire de familie, ce oferă dreptul de a moșteni, în ordinea stabilită de lege:
  • soțului supraviețuitor care vine în concurs cu clasa (cu una sau două din cele de mai jos)
  • descendenților – copiii (clasa întâi),
  • ascendenților privilegiați și colateralilor privilegiați – părinții și frații/surorile (clasa a doua),
  • ascendenților ordinari – bunicii (clasa a treia) și
  • colateralilor ordinari – unchii, mătușile și copiii lor (clasa a patra).
• MOȘTENIREA TESTAMENTARĂ – în dreptul roman, celebrul jurisconsult Ulpian ( 170 d.Hr.,Tir, Liban – d. 228 d.Hr.,Roma, Imperiul Roman) definea testamentul ca fiind „manifestarea, în conformitate cu legea, a voinţei noastre, pentru a avea tărie după moarte” iar în Codul civil din 2009 găsim testamentul ca fiind „actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă”.avocat succesiuni constanța

Testamentul se poate găsi în 2 forme:

• Testament olograf – trebuie scris în întregime, datat şi semnat de mâna celui care lasă moștenirea.
• Testament autentic sau notarial – este acel testament care este autentificat de către un notar sau de către altă persoană învestită cu autoritate publică de către stat (de exemplu la ambasadă).

Cel mai sigur testament este cel autentic deoarece se dă în fața notarului, de față cu 2 martori iar acest act autentic se păstrează în arhivele notariale. Notarul verifică dacă cel care face testamentul (testatorul) este în deplinătatea facultăților mintale (poate fi bolnav și nu referim aici la o răceală, ci dacă era băut, drogat..etc) și verifică dacă actul conține dispoziții contrare legi.

Nota bene 1!

În legislația românească, concubinii nu au avut și nici nu au drept de moștenire legală, cum există în alte țări europene, spre exemplu unde parteneriatele civile sunt reglementate legal (Franța). În atare situație, soții își pot lăsa prin testament partea lor de bunuri dar trebuie să reținem că testamentul e văzut ca o donație și este supus rezervei succesorale (unii moștenitori cum ar fi copiii, părinții, soția au dreptul la jumatate din cât li s-ar fi cuvenit dacă nu erau dezmoșteniți).

Exemplu: dacă soții, din varii motive, nu vor să își lase averea copilului (noi aici discutăm și explicăm situații din punct de vedere juridic, nu ce este etic, ce ne-au învațat părinții/copiii că este corect sau greșit. Acolo fiecare își face propria analiză iar fiecare om are propriul lui drum în viață), aleg să-și doneze partea lor de bunuri, copilul primește doar jumatate din cât i s-ar fi cuvenit.

În situația unui apartament evaluat să zicem la 100.000$, copilul dacă nu exista testamentul se alegea cu  din apartament (75.000$) și 1/4 (25.000$) îi revenea soțului supraviețuitor. În atare situație, el nu mai primește ¾, ci jumatate din ¾ adică 3/8 (37.500$) iar soția primește restul de  (62.500$).

Nota bene 2!

Știai că poți întocmi un testament în prezența a 2 martori:

• în fața comandantului navei dacă testatorul se găsește la bordul unei nave sub pavilion României, în cadrul unei călătorii pe ocean, mare sau fluviu?
• în faţa comandantului unităţii militare, dacă testatorul este militar şi nu se poate adresa unui notar public – ești pe câmpul de luptă și te decizi să lași moștenirea doar copiilor fără soție;
• în faţa directorului, medicului şef, în faţa medicului de gardă, cât timp testatorul este internat într-o instituţie sanitară în care notarul public nu are acces.

Deci, nu trebuie să îți mai faci griji cui îi rămâne averea dacă esti plecat în voiaj și esti prins în mijlocul unei furtuni de gradul 12 pe cara Beaufort. Repede scrii de mână un testament, îl datezi și îl semnezi, îl pui într-o sticlă și o arunci în ocean, poate, poate ajunge unde trebuie si apare la știrile de la ora 17.00 cu Andreea Esca.

Cum se împarte moștenirea?

Moștenirea se împarte, în ordinea și după regulile stabilite de Codul Civil din 2011, soțului supraviețuitor și rudelor defunctului (descendenţii, ascendenţii şi colateralii).

De reținut că:

• descendenții (copiii, nepoții) și ascendenții (părinții) au vocație la moștenire indiferent ce grad au avut cu cel decedat (adică și nepoții decedatului pot moșteni averea acestuia dacă copilul decedatului a murit înaintea acestuia sau dacă un nepot moare, nu are copii, soție și părinți în viață, bunicii sau chiar străbunicii acestuia pot moșteni toată averea. Probabil în Monaco/Japonia/Singapore unde speranța de viață este de 89.4/85.3/85.2 ani, regăsim astfel de situații) iar colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv (numai verișorul primar poate veni la moștenire, nu și verișorul de-al doilea desi uneori e posibilă și prima varianta când verișorul primar e nedemn, dezmoștenit etc,).
• dacă nu există moştenitori legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului sau  municipiului. Deci dacă Patraulea din Sinaia nu are soție și nici rude până la gradul al patrulea și nici nu a lăsat testament, atunci cabana din Sinaia se duce la Primăria din Sinaia iar iahtul din Costinești se duce la Primaria din Costinești.

Aici trebuie să vin cu o remarcă în sensul discuției dintre cele 2 tipuri de moșteniri: moștenirea legală și moștenirea testamentară. Ele se pot combina sau pot fi de sine stătătoare.

La moștenirea testamentară, cei care sunt trecuți în testament, aceia vor și moșteni averea defunctului. Pot exista însă cazuri când desi defunctul i-a făcut testament pe întreaga avere unei “prietene” foarte bune, cei doi fii ai defunctului vor primi totuși jumatate din cât li s-ar fi cuvenit (ar fi însemnat toată averea dacă mama lor deceda înainte de tată). Ca și exemplu, dacă defunctul (cu soție predecedată) avea un apartament de 70.0000$, un teren de 100.000$ și o mașină de 38.000$, cei doi fii ar fi primit numai jumatate din valoarea averii, adică  (70.000$+100.000$+38.000$) / 2=104.000$ rezultând 52.000$ fiecare frate.

În cazul moștenirii legale, moștenirea se împarte între soție (dacă există, iar dacă nu există fiecare clasă se ia separat și se urmărește dacă poate sau nu să moștenească) si cele 4 clase de moștenitori, dar nu toate clasele deodată. Astfel că, dacă prima clasă este dezmoștenită sau renunță la moștenire ș.a.m.d., atunci partea acesteia se atribuie următoarei clase [Exemplu: Vasile moare și este divorțat. Copiii (prima clasă de moștenitori) lui Vasile dacă renunță la moștenire, parinții și frații/surorile (a 2-a clasă de moștenitori) lui Vasile vin să culeagă moștenirea].

Altă reglementare legală, ne spune că înăuntrul fiecărei clase, rudele cu gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moştenire rudele de grad mai îndepărtat. [Exemplu: copiii defunctului înlătură nepoții defunctului de la moștenire. Dacă defunctul nu mai avea copii, nepoții acestuia îi înlăturau pe strănepoți de la moștenire]. Mai mult decât atât, între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal (Exemplu: tatăl și fratele celui decedat moștenesc în cote egale!!).

Nota bene 3!

Copiii defunctului din altă căsătorie au aceleași drepturi la moștenire ca și copiii din actuala căsătorie. Nu însă și fosta soție! Hai să dăm și un exemplu în care un părinte are 2 copii din prima căsătorie și 3 copii (2 născuți iar unul se află în burtica mamei) din actuala căsătorie și el decedează cu 2 zile înainte ca să pronunțe hotărârea de divorț cu actuala soție. El are o avere de:

• 4 apartamente în valoare totală de 280.000$,
• un avion de 100.000$,
• 3 lingouri de aur în valoare de 20.000$,
• 3 picturi în valoare de 500.000$ și
• datorii în valoare de 500.000$.

Se adună toate bunurile care dau suma de 900.000$, se scad datoriile de 500.000$ și rezultă un total de 400.000$. Fosta soție nu primeste nimic, actuala soție primește ¼ din avere, pentru că soțul a murit înaintea de pronunțarea hotărârii de divorț, adică 100.000$ iar ceilalți 5 copiii primesc în mod egal (¾ din 400.000$)/5 câte 60.000$.

Pentru că am înțeles din cele de mai sus ce este moștenirea (transmiterea averii defunctului), cine are dreptul (soția -dacă există- și cele 4 clase de moștenitori) și care sunt clasele de moștenitori (descendenții, ascendenții privilegiați și ordinari, colateralii privilegiați și colateralii ordinari), în cele ce urmează voi detalia cotele fiecărui moștenitor cu multe exemple pentru o mai bună înțelegere a acestei instituții din dreptul românesc (drept care apropo este luat/copiat din dreptul francez cam 85%).

a.    Dacă nu există soț supraviețuitor

Dacă nu există soț supraviețuitor sau dacă un soț a divorțat înainte de deces, la moștenire vin – pe rând, în ordine și dacă mai este cazul – cele 4 clase de moștenitori și culeg toată averea sau doar o parte, în funcție de incompatibilități, de dorințele defunctului sau de dorința acelora care au calitatea de moștenitori.

 a. Primii care vin la moștenire sunt cei din clasa I, adică copiii iar dacă nu mai există copiii, vin nepoții și tot așa.

i. Exemplul 1: dacă defunctul nu are soție, are 2 copii din prima căsătorie, 3 din a 2-a căsătorie și un copil înfiat, averea lui fiind 4 apartamente în București, 3 terenuri în Corbeanca, un iaht la Năvodari, acțiuni la Trans Electrica toate însumând 780.000$, fiecare copil v-a primi 780.000$/ (2+3+1) =130.000$.

ii. Exemplul 2: dacă defunctul l-a dezmoștenit pe primul copil X, al doilea copil Y este nedemn, iar al treilea copil Z a renunțat la moștenire, averea defunctului fiind de 1 apartament în Ploiești, o casă de vacanță la Breaza, datorii la Primăria Isaccea și o fermă de vaci la Poiana, însumând toate 270.000$, rezultă următoarele:

Copilul Z nu v-a primi nimic pentru că a renunțat la moștenire.

Copilul Y fiind nedemn nu v-a primi nimic.

Copilul X dacă nu ar fi fost dezmoștenit ar fi primit toată averea, deoarece ceilalți doi frați nu vor/nu pot primi moștenirea. Fiind dezmoștenit, primește jumătate din cât i s-ar fi cuvenit în mod normal adică 270.000$: 3= 90.000$:2= 45.000$.

Ceilalți 225.000$ se vor duce la părinții defunctului.

b. Dacă defunctul nu a avut copii, vin la moștenire cei din clasa a II-a, adică părinții acestuia precum și frații/surorile.

c. Dacă nu are părinți sau frați/surori vin la moștenire cei din clasa a III-a, adică bunicii, străbunicii și tot așa.

d.Dacă nu are bunici, străbunicii și tot așa, vin la moștenire cei din clasa a IV-a, adică unchii, mătușile, verișorii până la  gradul al IV-lea.

b.   Dacă există soț supraviețuitor

Dacă există soț supraviețuitor, la moștenire vine în concurs soțul supraviețuitor cu celelalte clase de moștenitori dar nu cu toți deodată. Dacă celelalte clase de moștenitori nu pot sau nu vor să vină la moștenire, soțul supraviețuitor culege toată averea ^{art. 972 Cod Civil}.

a. Dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu descendenții defunctului, adică prima clasă de moștenitori legali (copiii, nepoții sau strănepoții dacă este cazul), soțul v-a lua ¼ din moștenire iar copiii acestuia vor lua ¾ din moștenire.

i. Exemplu: Soțul moare, soția trăiește, au 2 copii si o avere de 160.000$. Soția v-a primi ¼ din 160.000$ = 40.000$ și fiecare copil v-a primi ¾ din 160.000$ împărțit la 2=60.000$.

ii. Exemplu: Soțul moare cu o avere de 160.000$, au 3 copii, primul copil este dezmoștenit iar ai doilea copil a murit înaintea tatălui si care avea un copil la rândul lui, adică nepotul defunctului. Soția v-a lua tot 40.000$, în mod normal cei 3 copii ar fi trebuit sa primească fiecare 40.000$, astfel că un copil fiind dezmoștenit, nepotul v-a urca prin reprezentare în locului tatălui decedat dar v-a culege numai jumatate din cât ar fi avut dreptul adica 40.000$/2=20.000$ iar restul de 20.000$ se împarte în mod egal celorlalți 2 copii iar în final se ajunge ca cei doi copii în viață să primească fiecare 40.000$ + 20.000$/2=50.000$.

iii. Exemplu: defunctul are un copil pe care l-a dezmoștenit, o soție pe care a dezmoștenit-o, un părinte și un frate în viață și o avere de 5 apartamente în Mamaia unde a și avut ultimul domiciliu, 3 terenuri la Plopeni și 3 lingouri de aur toate însumând 640.000$.

1. 1. 1. 1. 1. Dacă nu era dezmoștenit niciunul, copilul ar fi primit ¾ din 640.000$ = 480.000$ iar soția ¼ din 640.000$= 160.000$.
            2. Dacă era dezmoștenit numai copilul, acesta ar fi primit jumatate din cât i s-ar fi cuvenit (¾ din 640.000$ = 480.000$ împărțit la 2= 240.000$) iar soția ¼ din cât i s-ar fi cuvenit (160.000$) + restul de la copil (240.000$ pe care nu l-a luat fiind dezmoștenit) = 400.000$.
            3. Dacă era dezmoștenită numai soția, aceasta ar fi primit jumatate din cât i s-ar fi cuvenit (¼ din 640.000$ = 160.000$ împărțit la 2= 80.000$) iar copilul ¾ din cât i s-ar fi cuvenit (480.000$) + restul de la soția defunctutlui (80.000$ pe care nu l-a luat fiind dezmoștenita) = 560.000$
            4. În situația de la enunț, copilul v-a primi jumatate din cât i s-ar fi cuvenit adică ¾ din 640.000$ împărțit la 2 =240.000$ iar soția v-a primi jumătate din cât i s-ar fi cuvenit adică ¼ din 640.000 împărțit 2 = 80.000$. Restul de 320.000$ se împarte între ascendenții privilegiați (părintele) care fiind singur v-a lua 1/2 din 320.000$=160.000$ iar colateralii privilegiați (fratele) v-a lua 1/2 din 320.000= 160.000$.

b. Dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs atât cu ascendenții privilegiați ai defunctului (părinții) cât și cu colateralii privilegiați (frați, surori, copiii acestora), soțul v-a lua 1/3 din moștenire iar ceilalți moștenitori vor lua 2/3 din moștenire.

Exemplu: Soțul moare, soția trăiește, nu au copii, defunctul avea 2 părinți, o soră și o avere de 18.000$. Soția v-a primi 1/3 din 18.000$ = 6.000$ și părinții + sora vor primi împreună 2/3 din 18.000$=12.000$ à sora v-a primi 12.000$:2=6.000, parinții vor primi împreună 12.000$:2=6.000$.

c. Dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs numai cu ascendenții privilegiați ai defunctului (părinții), neavând frați, surori, etc., acesta v-a lua ½ din moștenire iar părinții acestuia vor lua ½ din moștenire. Aceleași cote le va primi și dacă soțul supraviețuitor va veni în concurs numai cu colaterii privilegiați ai defunctului (frați, surori, copiii acestora).

Exemplu: Soțul moare, soția trăiește, părinții trăiesc, nu au copii și o avere de 210.000$. Soția v-a primi ½ din 210.000$ = 105.000$ și părinții vor primi împreună ½ din 210.000$ = 105.000$ adică 52.500$ fiecare părinte.

d. Dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs fie cu ascendenții ordinari (bunicii, străbunicii dacă este cazul) cât și cu colateralii ordinari (unchii, mătușele și verișorii) soțul v-a lua ¾ din moștenire iar ceilalți moștenitori vor lua ¼ din moștenire.

Exemplu: Soțul moare, soția trăiește, nu au copii, părinții nu trăiesc, are un bunic și o avere de 12.000$. Soția v-a primi ¾ din 12.000$ = 9.000$ și bunicul v-a lua ¼ din 12.000$ = 3.000$.

Nota bene 3: avocat moșteniri constanta 

Într-un accident cu mașina, tatăl (având un apartament pe numele lui) moare în același timp cu fiul (având o mașină pe numele lui) iar mama supraviețuiește, fiul nu va veni la moștenire, deoarece se reține faptul că au murit în aceeaşi împrejurare şi în condiţii în care este imposibil de apreciat exact care dintre ei a supravieţuit celuilalt.

Acte și taxe pentru succesiune 

 La Biroul de Stare Civilă din localitatea de domiciliu a defunctului, se depun mai multe acte precum: certificat de deces, certificate de atestare fiscală, certificate de naștere și de căsătorie dacă este cazul, actele de proprietate și testamentul dacă defunctul a dorit acest lucru în timpul vieții.

 Dacă moștenitorii se înțeleg (pentru că există situații când un copil vrea casa de la țară, altul vrea si el casa dar nu e dispus să facă schimb cu apartamentul de la oraș, poate că un frate vrea să vândă bunurile pentru că are nevoie de bani urgent, altul i-a ajutat mai mult pe părinți și cere bunuri pe măsura ajutorului etc.) și este dezbătută la notar, se plătesc taxele notariale (în funcție de valoarea bunurilor succesorale) și impozit către stat de 1% din valoarea tuturor bunurilor mobile și imobile (nu se plătește dacă succesiunea este dezbătută în primii 2 ani de la decesul defunctului).

Dacă moștenitorii nu se înțeleg cu privire la moștenirea, aceasta va fi decisă de către instanță de judecată unde taxele vor fi mai mari pentru pentru că se calculează la valoare (cum se calculează taxele pentru succesiune) și mai depind în final de durata procesului (pot exista situații de calamități, pandemii care prelungesc durata normală a dezbaterii), complexitatea cazului, etc.

 Acceptarea sau neeacceptarea moștenirii

O secțiune foarte importantă este și acceptarea sau neacceptarea moștenirii. Aici o să încep cu un exemplu ca să vedeți câte beneficii ne poate aduce sau câte pierderi putem suferi de pe urma necunoașterii acestei instituții a dreptului.

Exemplu: defunctul nu are soție și nici părinți, are un copil si un frate. Copilul nu acceptă moștenirea în termen, fratele dă declarație la notar în 15 zile de la decesul defunctului. Astfel, după 2 ani copilul vrea să devină proprietarul casei tatălui său dar când merge la notar se lovește ca de un zid de declarația fratelui defunctului, adică unchiul său care este singurul care poate primi moștenirea. Unchiul devine proprietar, fiul nu se alege cu nimic.

            Acceptarea moștenirii este de 2 feluri:

• Expresă – când un potențial moștenitor îşi însuşeşte explicit titlul sau calitatea de moştenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată (adică când merge la notar și se face actul de moștenire).
• Tacită – când un potențial moștenitor face un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moştenitor (de exemplu să plătescă impozitul la casă).

Dreptul de opţiune succesorală, adică de accepare sau neacceptare a moștenirii, se exercită în termen de 1 an!!!! de la data deschiderii moştenirii.

Întrebări frecvente

Soția legitimă are dreptul la moștenirea primită de soț de la părinții lui?

În timpul vieții soțului, soția legitimă nu are dreptul la moștenirea primită de soț de la părinții lui. Dacă soțul a primit moștenire o casă la țară după decesul părinților lui și în timpul căsătoriei, atunci soția poate merge la acea casă, să stea, etc dar nu o poate vinde, nu o poate închiria și altele asemenea.

Dacă soțul decedează înaintea soției și nu au avut copii, atunci soția are dreptul să împartă moștenirea cu părinții și frații decedatului.

Dacă soțul decedează înaintea soției și au avut copii, atunci soția are dreptul să împartă moștenirea cu copiii.

Cât moștenește copilul după moartea unui părinte?

După moartea unui părinte, copilul primește 3/4 din moștenire. 3/4 moștenește copilul și 1 sfert moștenește celălalt părinte supraviețuitor.avocat succesiuni constanța

Exemplu: dacă moștenirea este o sumă de bani de 100.000$, după moartea părintelui, copilul moștenește 75.000$ și celălalt părinte supraviețuitor  moștenește 25.000$. Dacă ar fi 2 copii, fiecare copil moștenește câte 75.000/2= 38.500$ iar celălalt părinte supraviețuitor moștenește 25.000$.Dacă ar fi 3 copii, fiecare copil moștenește câte 75.000/3= 25.000$ iar celălalt părinte supraviețuitor moștenește 25.000$.

Cine moștenește casa părintească?

Aici există multe discuții, pentru că în timpul vieții părinților, aceștia au dat o bucată de teren unuia dintre copii iar poate celuilalt nu i-au dat nimic, în ideea de a-i rămâne casa părintească ș.a.m.d.

În principiu, dacă ambii părinți mor, casa părintească se moștenește de către copii (în cote EGALE)  sau copil. Dacă un părinte moare și au un copil, casa părintească se moștenește astfel (a se ține cont aici că bunul este comun ambilor soți): casa părintească e bunul ambilor părinți, astfel că un părinte avea dreptul la 1/2 din casă, celălalt la 1/2 din casă.  Jumătatea din casă a părintelui decedat se împarte la rândul ei: copilul ia 3/4 iar celălalt părinte 1/4.

În final se va ajunge ca părinte supraviețuitor să moștenească 1/2 + 1/4 din 1/2 = 5/8 iar copilul să moștenească 3/4 din 1/2 = 3/8. Dacă s-ar împărți un apartament de 100.000$ copilul ar moșteni 37.500$ iar părintele supraviețuitor moșteneste 62.500$.

Împărțirea moștenirii între soție și copii

Cum ziceam mai sus, moștenirea se împarte 1/4 către soție iar 3/4 către copii sau copil. A se ține cont că moștenirea părinților, în principiu, provine din egalitatea în drepturi a celor doi soți. De aceea, prima dată, moștenirea se împarte între decedat și soțul supraviețuitor iar partea decedatului se mai împarte apoi între soțul supraviețuitor și copii sau copil. 

Împărțirea moștenirii între soție și copii/copil este o temă destul de grea când e vorba de mai multe case, terenuri, mașini și mai mulți copii. Când este vorba și de donații în timpul vieții, devine și mai complicat. Am vorbit pe blog si despre contractul de donație, ce este și cum se poate anula.

Asa că, cel mai bine este să consulți un avocat specializat în moșteniri care să îți ofere claritate în ceea ce urmează să primești sau nu ca moștenire.

Exemplu moștenire între soție și 1 copil: se moștenește o casă de 60.000$. Copilul primește 3/4 din 60.000$ = 45.000$ iar soția primește 1/4 din 60.000$=15.000$ (asta în situația vinderii casei și primirii prețului. Dacă nu se vinde, în acte vor fi 2 proprietari cu cote diferite, 1/4 soția, 3/4 copilul).

Exemplu moștenire între soție și 2 copii: se moștenește o casă de 60.000$. Fiecare copil primește jumătate din 3/4 din 60.000$ = 22.500$ iar soția primește 1/4 din 60.000$=15.000$ (asta în situația vinderii casei și primirii prețului. Dacă nu se vinde, în acte vor fi 3 proprietari cu cote diferite, 1/4 soția, 3/8 fiecare copil).

Succesiunea după decesul unui părinte

După decesul unui părinte moștenirea/ succesiunea se împarte între copii și părintele supraviețuitor.

Dacă ar fi un copil și un părinte supraviețuitor, la succesiune, 3/4 din moștenire primește copilul iar părintele supraviețuitor primește 1/4.

Dacă ar fi 2 copii și un părinte supraviețuitor, la succesiune, 3/4 din moștenire primesc cei 2 copii împreună iar părintele supraviețuitor primește 1/4.

Ce se întâmplă dacă nu dezbați moștenirea?

Cu moștenirea nu se întâmplă nimic dar  nu poți vinde casa părinților, nu o poți închiria, plătești o taxă notarială mai mare dacă se dezbate moștenirea dupa 6 ani în loc de 1 an și uneori, în situații destul de rare, se poate ajunge în situația unei uzucapiuni imobiliare iar vecinul să devină proprietar pe casa părinților.

Sfaturi utile avocat moșteniri constanta

1. Când ai nevoie de un avocat, după ce l-ai gasit, e important să îl cauți și pe TABLOUL AVOCAȚILOR pentru că au fost câteva cazuri când anumite persoane se dădeau avocați desi nu erau (caz de condamnare pentru această infracțiune).
2. Când ai o problemă cu legea iar un avocat ți-a zis ceva iar tie ți se pare că nu este corect, cere părerea și altui avocat. Caută online un avocat si dă-i un mesaj pe Tik Tok, Instagram, Facebook sau WhatsApp.
3. Pe final, vă recomand un film în care membrii familiei se bat pe moștenire. TESTAMENTUL BUNICII se numește filmul, îl găsiți sigur pe Netflix și unde observăm că există diferențe majore între dreptul românesc și cel din S.U.A.

Dacă ai întrebări sau nelămuriri nu ezita să îmi lași un comentariu. avocat moșteniri constanța avocat moșteniri constanța avocat moșteniri constanța avocat moșteniri constanța avocat succesiune constanta avocat succesiune constanta avocat succesiune constanta avocat succesiune constanta moștenirea moștenirea