Contractul de donație – ce este și cum se poate anula

Cu toții poate am donat cuiva aflat în nevoie fără să așteptăm ceva la schimb. Ce te faci însă când donezi mașina sau apartamentul, rămâi fără serviciu și ai dori să îți iei bunurile înapoi?

Ei bine, uneori îți poți lua bunurile înapoi, alteori nu, depinde cât de mult cunoșteai legea când ai făcut contractul de donație și ce s-a scris în acel contract. În articolul de mai jos, vom afla ce este contractul de donație, care sunt condițiile ca o donație să fie valabilă, ce obligații au donaTORUL și donaTARUL și cum se poate anula/revoca o donație  + răspunsurile la cele mai întâlnite întrebări despre donație.

Ce este contractul de donație

Donația este un contract prin care o parte numită donaTOR transmite, în mod GRATUIT și IREVOCABIL (cu unele excepții în situația soților) un bun al său unei alte persoane (rudă, vecin, prieten, primărie, statul român etc.), numită donaTAR care îl și acceptă. Textul de lege care reglementează contractul de donație se găsește în Codul Civil Legea 287 din 2009, la articolele 984-1033 unde regăsim cele 2 liberalități posibile în dreptul civil român: DONAȚIA și TESTAMENTUL.

Cinci trăsături ale donației:

1. Este un contract cu titlu gratuit – fiind o acțiune benevolă (adică nu te poate obliga nimeni să donezi dacă tu nu vrei, împotriva voinței tale) donaTORUL nu se așteaptă să primească ceva în schimb pentru bunurile pe care le-a donat (bunuri mobile = mașina, telefonul, hainele, pisica, recoltele; bunuri imobile = apartament, casă, teren, pod etc.).

Excepția o poate face donația cu clauză de întreținere, aici donaTORUL se așteaptă ca după ce a donat bunul, să fie ajutat (cu curățenia, gătitul, activități în casă, cumpărat de alimente / medicamente, distracție, sprijin în caz de boală .. etc) deoarece din varii motive nu se poate întreține singur.

2. Este un contract solemn – pentru a fi valabil, contractul de donație trebuie să fie în formă autentică, să fie citit, semnat și datat, în principiu, în fața unui notar public (această formă fiind cerută pentru validitatea contractului, nulitatea poate fi cerută de către orice persoană care are un interes).

Exemplu: tatăl (are 2 copii) donează unuia dintre fii lui o casă de vacanță la Sinaia printr-o declarație scrisă de mână. Tatăl moare și se pune problema împărțirii averii. Există 3 situații aici:

1. Dacă nu exista această donație, casa se împărțea jumi-juma între frați.
2. Dacă donația se făcea prin contractul de donație la un notar public, al doilea fiu ar fi primit ½ din cât i s-ar fi cuvenit (vezi punctul ), adică un sfert (½ din ½). (Practic nu se poate ca cel care are ¼ să rămână în casa de vacanță și să poată sta pe ¼ din pat, să folosească ¼ din bucătărie s.a.m.d.. astfel că se evaluează imobilul, fiul care are dreptul la partea cea mai mare, adică ¾ din imobil, trebuie sa să îi plătească celuilalt ¼ din valoarea imobilului)
3. În a 3-a situație în care ne aflăm noi, chiar existând această donație, ea este nulă doar în situația în care partea interesată (aici al 2-lea fiu ar avea un interes) solicită nulitatea absolută a donației și se ajunge ca la punctul a.

Există și câteva excepții de la acest principiu pe care le vom detalia la capitolul 6.

3. Este un contract cu caracter unilateral – deoarece creează, în general (mai puțin donația cu sarcină), obligații numai în sarcina donaTORULUI, adică în seama celui care donează.

4. Este un contract translativ de proprietate – în sensul că donaTORUL, după ce se semnează contractul de donație, nu mai este proprietarul bunului.

5. Este un contract, în principiu, irevocabil – contractul încheiat între părți are putere de lege și orice contract valabil este irevocabil. Sunt și anumite exceptii, pentru că dreptul fără excepții nu e drept.

Excepția se referă la donaţiile dintre soţi care se pot revoca pe perioada căsătoriei, chiar și în perioada în care există un proces pe rol în ceea ce privește divorțul soților.

Dat fiind faptul că donația este un contract și acesta se încheie prin acordul de voință al ambelor părți trebuie să îndeplinească câteva condiții esențiale pentru a fi valabil (adică și cel care primeste donația trebuie să o accepte – da, pare ireal să nu accepți o donație dar există persoane care s-ar simți ofensate / umilite că cineva le-ar oferi lor ceva gratis iar noi aici discutăm strict din punct de vedere juridic, nu sentimentele / motivele din spatele unor acțiuni).

Aceste condiții sunt:

1. capacitatea de a contracta – donația este un act de dispoziție asupra bunurilor, din asta rezultă că donaTORUL trebuie să aibe capacitate de exercițiu deplină (regula este că după 18 ani dar mai poate și minorul care, prin căsătorie, dobândește capacitatea deplină de exercțiu sau minorul de 16 ani care dăbândește capacitatea de exercițiu anticipată).
2. consimţământul părţilor – donaTORUL și donaTARUL trebuie să consimtă la contractul de donație, unul oferă iar celălalt primește. Ambele părți trebuie să se prezinte la notar iar dacă una nu poate / nu vrea să se prezinte fizic, poate să facă o procură prin care desemnează o altă persoană pentru a încheia contractul de donație. Dacă muncești în străinătate poți merge la ambasada/consulat (Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Ambasada României în Italia) pentru a face procură (procura o poți face și pentru un contract de vânzare, închiriere .. etc).
3. un obiect determinat şi licit – obiectul contractului este o operațiune juridică precum vânzarea, împrumutul sau închirierea-locațiunea. Adică e obligatoriu să se precizeze în contract că se donează, de exemplu, mașina BMW seria 3 / terenul cu nr. cadastral 445612 / pictura lui Nicolae Grigorescu “Car cu boi” și NU viitoarea moștenire / ficatul vecinului de la ap. 10… etc.
4. o cauză licită şi morală – reprezintă motivul pentru care donează bunul. Nu ar fi licită cauza când o persoană donează un bun sub amenințarea unui pistol.

De reținut!!!! Sunt anulabile donația și testamentul făcute:

(moștenitorii sunt cei care trebuie să inițieze acțiunea în anulare iar termenul de prescripție este de 3 ani de la data când au aflat de existența donației / testamentului):

1. medicilor, farmaciştilor sau altor persoane, în perioada în care acordau îngrijiri de specialitate donatorului, pentru boala care a cauzat decesul.
2. preoţilor sau a altor persoane care acordau asistenţă religioasă în timpul bolii care a cauzat decesul.
3. notarului public care a autentificat testamentul;
4. interpretului care a participat la procedura de autentificare a testamentului;
5. persoanelor care au acordat, în mod legal, asistenţă juridică la redactarea testamentului.

Costurile unei donații

Desi pare absurd sau revoltător, atunci când vrei să donezi un bun, statul român îți cere să plătești taxe (care nu sunt deloc mici), cum ar fi:

1. Onorariu notarial – acesta se achită conform unui Ordin de ministru privind onorariile prestate de notarii publici Nr. 46/C/2011 al Ministerului Justitiei, în funcție de valoarea bunului donat:

Bunuri în valoare de:

Bunuri în valoare de < 15.000 lei Onorariu de 2.2% din valoarea bunului  dar nu mai puțin de 150 lei.

Bunuri în valoare de 15.0001-30.000 lei Onorariu de  330 lei + 1.6% din suma care depășește 15.001.

Bunuri în valoare de 30.001-60.000 lei Onorariu de  580 lei + 1.3% din suma care depășește 30.001.

Bunuri în valoare de 60.001-300.000 lei Onorariu de  970 lei + 0.9% din suma care depășește 60.001.

Bunuri în valoare de  300.001-600.000 lei Onorariu de  3.130 lei + 0.65% din suma care depășește 300.001.

Bunuri în valoare de > 600.001 lei Onorariu de  5.850 lei + 0.44% din suma care depășește 600.001.

Exemplu: dacă bunul care se vrea a fi donat are o valoare de 50.000 lei (10.000$), rezultă că se va plăti un onorariu notarial de = 580 lei + 1.3% x (50.000-30.001) = 580 + 1.3% x 19.999= 580 + 259.9= 839.9 lei.

2. Impozit către stat – pentru rude și afini (rudele soțului/soției) până în gradul al 3-lea nu se percepe impozit.

• • Dacă donatorul deține bunul de < 3 ani, plătește 3% din valoare pana la valoarea de 200.000 de lei sau 6.000 de lei + 2% din valoarea ce depaseste 200.001 (Exemplu: apartmentul este cumpărat de Gigel în 2022, în 2023 vrea să îl doneze el având o valoare de 320.000 lei, v-a plăti impozit către stat= 6.000 lei + 2% din (320.000 minus 200.000 lei)= 6.000 + 2% din 120.000 lei= 6.000+2.400=8.400 lei).
  • Dacă donatorul deține bunul de > 3 ani, plătește 2% din valoare pana la valoarea de 200.000 de lei sau 4.000 de lei + 1% din valoarea ce depaseste 200.001.

3. Taxe încasate de ANCPI – pentru eliberarea unui extras de carte funciară, cel care vrea să doneze e obligat să achite 40 de lei în regim normal (cu eliberarea documentului în 2 zile lucrătoare) sau 200 de lei în regim de urgență (1 zi). Pentru a realiza intabularea dreptului de proprietate al donatarului, ANCPI percepe taxa de 0,15% din prețul bunurilor donate.

Durata, actele necesare și procedura pentru contractul de donație

În mod uzual, autentificarea unui contract de donație durează 3-4 zile iar această acțiune se împarte în 2 etape:

Primul pas este ca cel care vrea să doneze, trebuie să depună actele necesare la notar:

1. acte de identitate pentru ambele părţi;
2. acte de proprietate imobil;
3. certificat fiscal pe numele proprietarului – se obține și prin notariat;
4. documentaţia cadastrală;
5. extras de carte funciară pentru autentificare – se obţine prin notariat;
6. certificat de performanță energetică, eliberat de un auditor energetic atestat;
7. pentru apartamente – adeverinţă eliberată de asociaţia de proprietari / locatari;
8. ultima factură și chitanță privind plata la zi a utilităţilor aferente imobilului.

Al doilea pas este ca părțile să se prezinte la notar, la data și ora stabilite pentru a semna contractul de donație, după ce în prealabil, notarul a obținut extrasul de carte funciară.

Care sunt obligațiile donatORULUI și donatARULUI?

DonaTORUL

În momentul întocmirii unui contract de donatie, donaTORUL este obligat să-l informeze pe beneficiar (pe cel care primește donația) despre existența oricărui viciu ascuns sau a oricărei evicțiunii în condițiile în care evicțiunea decurge din fapta sa (evicțiunea = pierderea parțială/totală, de către cumpărător a dreptului de proprietate asupra bunului cumpărat, ca urmare a valorificării de către vânzător / o terţă persoană a unui drept care exclude, în tot sau în parte, dreptul cumpărătorului asupra aceluiaşi bun).

Daca evicțiunea afectează în orice mod dreptul de proprietate transmis sau dacă donatorul cunoaște viciile ascunse, dar nu le aduce la cunoștinta donatarului, sunt necesare garanții.

DonaTARUL

DonaTARUL nu are obligatii propriu-zise față de donaTOR (putem exemplifica prin donația făcute unei persoane care dacă vrea să primească donația, trebuie să îndeplinească unele saricini precum: donează o sumă de bani cu obligația pentru donaTAR de a-și continua studiile), decât dacă este o donație cu sarcini:

• fie in folosul donaTORULUI (spre exemplu, se donează un imobil cu obligația pentru donaTAR de a asigura întretinerea viageră în favoarea donatorului),
• fie în beneficiul unei terțe persoane însă îi datorează acestuia recunostință, iar in cazul în care acesta dă dovadă de ingratitudine, contractul de donație poate fi revocat (Exemplu: îndatorirea donaTARULUI de a plati o rentă în favoarea fiului donatorului din afara casatoriei).

Cum se poate revoca / anula contractul de donație?

Să presupunem că Elena i-a dat cadou, prietenului ei Georgică, un telefon Samsung S40. Din varii motive, se ajunge la un conflict în care Elena este lovită de către Georgică. În momentul acela, prietenia lor s-a stricat iar Elena vrea ca Georgică să îi dea telefonul înapoi însă Georgică refuză acest lucru. Legal vorbind, cum se mediază acest conflict în care apare instituția donației între cei doi?

Art. 1020 din Codul Civil ne spune că donaţia poate fi revocată pentru:

• ingratitudine (aici ne încadrăm noi, unde Elena poate solicita revocarea contractului într-un interval de 1 an) şi
• pentru neexecutarea fără justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul.

Ei bine, a 2-a variantă iese din calcul deoarece Elena nu i-a impus nicio sarcină lui Georgică în momentul în care i-a donat telefonul.

Revocarea pentru ingratitudine şi pentru neîndeplinirea sarcinilor nu operează de drept. Trebuie făcute niște demersuri legale pentru  se reveni la situația dinainte de contractul de donație.

Alte tipuri de donații.

• Donațiile indirecte
• Donațiile deghizate
• Donațiile darurile manual (cel mai întâlnit exemplu e darul de nuntă)

Întrebări de pe Tik-Tok

În cât timp se poate ataca donația și cine o poate face

Pentru ingratitudine se poate revoca (de donator sau de moștenitorii acestuia) într-un termen de 1 an din  momentul în care cel care a donat a știut că cel care a primit donația a săvârșit fapta de ingratitudine.

Pentru neîndeplinirea sarcinii, se poate revoca contractul de donație (de donator sau de moștenitorii acestuia) într-un termen de 3 ani de la momentul când trebuia executată sarcina.

Donația se poate vinde

Da, se poate vinde donația. Aici apare o discuție dacă donația este anulată din diferite motive (ingratitudine, neexecutarea sarcinii, etc.), cealaltă parte care a cumpărat de la donatar (cel care a primit donația) fiind de bună credință, se mai poate anula  contractul de donație? În principiu, nu se poate anula iar cel care a primit donația și a vandut bunul, e nevoit să pătească celui care i-a donat contravaloarea bunului donat.

Diferența dintre testament si donație

Amândouă sunt liberalități, adică o parte donează un bun fără să primească ceva la schimb dar diferența majora între ele este că testamentul produce efecte după decesul care lasă testamentul iar contractul de donație produce efecte din momentul semnării actelor.

Donația între soți

Este revocabilă doar în timpul căsătoriei.

Donația cu sarcină

Contractul prin care parinții vând un apartament unuia dintre copii, pe un preț derizoriu și își păstrează uzufructul (copilul are dreptul la nuda proprietate) adică copilul are apartamentul în acte dar până la deces, părinții locuiesc acolo. Acest contract este văzut ca un contract de donație și încalcă rezerva succesorală a celuilalt frate.

Donația de la părinți, în timpul căsătoriei, se împarte cu soțul?

Nu se împarte donația primită de unul din soți, decât dacă în contractul de donație se specifică că bunurile donate sunt pentru ambii soți.

 Cine poate ataca / revoca donația?

Poate fi atacată / reovocată de către soțul care a donat în timpul căsătoriei (după divorț nu mai are acest drept), de donaTAR în caz de ingratitudine sau de neexecutarea sarcinii.

Sfaturi utile

1. Când ai nevoie de un avocat, după ce l-ai gasit, e important să îl cauți și pe TABLOUL AVOCAȚILOR pentru că au fost câteva cazuri când anumite persoane se dădeau avocați desi nu erau. Unii au fost și condamnați la închisoare pentru aceste fapte.
2. Când ai o problemă cu legea iar un avocat ți-a zis ceva ce ți se pare că nu este corect, cere părerea și altui avocat. Caută online un avocat în Constanța si dă-i un mesaj pe Tik Tok, Instragram, Facebook sau WhtasApp.
3. Pe final, vă recomand un film în care membrii familiei se “bat” pe moștenire. Filmul TESTAMENTUL BUNICII îl găsiți sigur pe Netflix și o să observăm că există diferențe majore între dreptul românesc și cel din S.U.A, unde există și vestitul ciocănel cu care care judecătorul face ordine în sală. avocat donație constanța contractul de donație contractul de donație contractul de donație contractul de donație  contractul de donație contractul de donație  avocat contract de donație constanța