Având destule dosare în cadrul Judecătoriei Constanța ce au implicat ordinul de protecție, redau în continuare răspunsurile la cele mai întâlnite întrebări din sfera violenței domestice.
În fiecare an sunt tot mai multe cazuri de violență domestică care se finalizează prin emiterea ordinului de protecție.
În anul 2023, la nivel national, au fost emise 11.887 de ordine de protecție (41% din acestea provenind din ordine de protecție provizorii – adică date de către polițiști).
În 468 de situații, victima a fost de acord cu „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, care reprezintă 4% din numărul total al ordinelor de protecție emise.
În dosarele penale întocmite, pentru 27 dintre persoanele care au săvârșit aceste infracțiuni, au fost dispuse măsuri preventive, astfel:
- 18 rețineri,
- 4 arestări preventive și
- 5 plasări sub control judiciar.
Ce este ordinul de protecție
Este o protecție instituită de statul român prin care poliția sau judecătorul poate institui unele măsuri de protejare a victimei unei violențe domestice pe o perioadă de 5 zile, respectiv de 12 luni.
Cine poate cere ordin de protectie
Orice persoană poate cere un ordin de protecție dacă viaţă, integritatea fizică sau psihică ori libertatea acesteia îi este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei.
Ce lege se aplică în cadrul ordinului de protecție?
Legea nr. 217 din 2003, cu modificările ulterioare. Ultima modificare fiind în 23 iulie 2023.
De câte feluri este ordinul de protectie?
De 2 feluri: ordinul de protecție emis de către judecător și ordinul de protecție provizoriu dat de către poliție (cel de 5 zile).
Cât timp este valabil un ordin de protectie?
Durata măsurilor stabilite prin ordinul de protecție emis de judecător poate fi de maxim 12 luni iar durata măsurilor stabilite prin ordinul de protecție dat de poliție poate fi de maxim 5 zile.
Cum dovedesc actele de violență pentru a cere un ordin de protecție?
Poți folosi orice mijloace de probă de care dispui / poți face rost: mesaje, înregistrări cu telefonul, declarații ale vecinilor, martori, filmări de pe camerele video ale vecinilor, ale asociaților de proprietari, etc.
Cât timp durează emiterea unui ordin de protecție?
Soluţionarea cererii nu poate depăşi 72 de ore de la depunerea acesteia. Ordinul de protecție provizoriu se dă de îndată ce polițistul constată că sunt respectate la toate condițiile.
Ce măsuri se pot lua prin ordinul de protecție?
- Evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei;
- Reintegrarea victimei și a copiilor, în locuința familiei;
- Cazarea victimei, cu acordul acesteia și a copiilor (dacă este cazul), într-un centru de asistență (adăpost) – Centrul asigură gratuit, pe o perioadă determinată, asistență familială, protecție împotriva agresorului, asistență medicală și îngrijire, hrană, cazare și consiliere psihologică / juridică. Locația acestor adăposturi este secretă publicului larg;
- Obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă (și față de membrii familiei acesteia) ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
- Interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități / zone determinate pe care persoana protejată le frecventează / vizitează periodic;
- Obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic;
- Interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență / orice alt mod, cu victima.
Care este procedura de judecată?
Pe scurt, lucrurile se întâmplă așa:
- se redactează cererea de emitere a ordinului de protecție,
- se atașează dovezile,
- cererea se depune la judecătoria de la locuința victimei violenței,
- judecătorul primește cererea și fixează termenul de judecată,
- cererea se soluționează de către judecător în maxim 72 de ore cu citarea părților,
- La termenul de judecată participă procurorul (obligatoriu), victima (asistența juridică este obligatorie, un avocat stagiar dar victima poate veni cu avocatul ales sau personal) iar judecata are loc în cameră de consiliu (fără public),
- se audiază părțile, se administrează, se pun concluzii,
- judecătorul ia o hotărâre (nu în sală), o comunică părților implicate și poliției și poate fi atacată cu apel în 3 zile,
- hotărârea prin care se emite ordinul de protecție este executorie de la pronunțare.
Ordinul de protecție provizoriu se dă de îndata ce polițistul constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc.
Ce tipuri de violenţa domestică există?
- violenţa verbală – prin limbaj jignitor, brutal, utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante / umilitoare;
- violenţa psihologică – prin impunerea voinţei / controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinţei, a locului de muncă / altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere;
- violenţa fizică – prin vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante / activităţi cu grad mare de risc pentru viaţă sau sănătate şi integritate corporală;
- violenţa sexuală – agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal;
- violenţa economică – interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară (hrană, medicamente, obiecte de primă necessitate), acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
- violenţa socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ / locului de muncă, interzicerea / limitarea realizării profesionale, impunerea izolării (inclusiv în locuinţa comună), privarea de acces în spaţiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenţionată de acces la informaţie;
- violenţa spirituală – subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă şi de a învăţa copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile;
- violenţa cibernetică – hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea nonconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente / dispozitivelor similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, speria, ameninţa, reduce la tăcere victima.
Ce se întâmplă dacă nu se respectă ordinul de protecție?
Agresorul care încalcă ordinul de protecție riscă închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Am nevoie de un avocat pentru un ordin de protectie?
Având în vedere faptul că procedura se desfășoară în instanță și presupune cunoștințe mai ample, atât de legislație cât și de procedură, se va dovedi util sa angajați un avocat pentru un ordin de protectie date fiind cunoștințele ample și experiența în acest domeniu.
Cât costă un avocat pentru ordinul de protectie?
Onorariul unui avocat se stabilește de la caz la caz, în funcție de câte persoane sunt implicate, unde se desfășoară procesul, alte dosare în lucru, probele necesare a fi administrate, experiența avocatului în cazuri similare, etc. Acesta se stabilește în cadrul unei constultații care poate fi parte integrantă din onorariul final.
